Când ești rezident fiscal în Spania?
Dacă ești rezident fiscal, plătești impozit aici pe venitul din toată lumea — nu declari doar salariul spaniol. Dubla impunere o evită convenția româno-spaniolă, dar ea nu te scutește de obligația de a depune declarația.
- Dacă într-un an calendaristic petreci mai mult de 183 de zile în Spania, SAU
- dacă centrul principal al intereselor tale economice (sursa venitului) e aici, SAU
- dacă soțul sau soția de care nu ești despărțit și copiii minori trăiesc de obicei aici (prezumție care se poate combate)
De ce contează, pentru impozit, unde locuiești?
E trăsătura cea mai importantă — și cea mai neobișnuită — a sistemului fiscal spaniol. O parte din IRPF e cota de stat, cealaltă e a comunității tale autonome, iar comunitățile își stabilesc singure partea lor.
De aceea, la același salariu brut, impozitul pe an poate diferi vizibil între Madrid și Catalonia — diferența se vede la declarația anuală, nu pe fluturașul lunar, pentru că reținerea lunară se calculează la fel peste tot. Țara Bascilor și Navarra au un sistem fiscal propriu. Dacă te gândești să te muți, e un criteriu real.
La fel e și la impozitul pe moștenire și pe avere, unde diferențele sunt și mai mari.
Cum decurge anul?
- Angajatorul îți reține în fiecare lună un avans de impozit (retención), pe baza venitului anual estimat
- În primăvara anului următor se deschide perioada declarațiilor — Hacienda pregătește o ciornă (borrador), pe care trebuie s-o verifici
- Dacă ți s-a reținut prea mult, primești banii înapoi; dacă prea puțin, plătești diferența
- ⚠️ Ciorna NU e corectă automat: dacă te-ai mutat, ți s-a născut un copil sau ai avut mai mulți angajatori, de obicei trebuie corectată
Doi angajatori — o capcană frecventă
Dacă într-un an ai avut mai mulți angajatori, fiecare ți-a reținut separat avansul, socotind o tranșă mai mică. Adunate, veniturile te duc însă într-o tranșă mai mare — iar diferența o plătești dintr-odată, la declarație.
Asta îi surprinde pe mulți în primul an complet în Spania. Dacă ți-ai schimbat locul de muncă în timpul anului, ține cont de asta și pune bani deoparte.
Ajutoarele pentru copii — altă logică decât acasă
⚠️ Una dintre cele mai mari surprize: în Spania NU există o alocație lunară pentru copii, care să se cuvină tuturor, ca alocația de stat din România.
Sprijinul vine în mare parte prin sistemul fiscal: pentru copii se aplică o sumă care scade baza de impozitare (mínimo por descendientes), mamele care lucrează (sau primesc indemnizație de șomaj) au o deducere separată pentru copiii sub trei ani, iar mai multe comunități autonome dau propriile reduceri.
Există și un supliment pentru copii (complemento de ayuda para la infancia), legat de venitul minim vital, dar se acordă doar sub un anumit prag de venit și trebuie cerut — nu vine automat.
Dacă copilul tău trăiește în România, după regulile de coordonare din UE poate intra în discuție diferența dintre prestațiile românești și cele spaniole — asta o rezolvă între ele autoritățile celor două țări.
TVA (IVA) — dacă ai o afacere
- Cota standard: 21%
- Cota redusă: 10% (de exemplu restaurante, transport public, unele alimente)
- Cota super-redusă: 4% (alimente de bază, medicamente, cărți)
- ⚠️ În Insulele Canare nu se aplică IVA, ci IGIC, cu alte cote — pe insule toată impozitarea indirectă e un sistem separat